În România Mare: strategii de conviețuire etnică
În România Mare: strategii de conviețuire etnică
RO
În România Mare: strategii de conviețuire etnică
Un nou capitol din istoria comună româno-maghiară din Transilvania, Banat și Maramureș a început să se scrie după 1920. Unii maghiari au crezut că situația era temporară și au adoptat revizionismul, alții au ales transilvanismul ca variantă culturală la un naționalism românesc centralist. Pe de altă parte, unii dintre vechii luptători pentru drepturile politice ale românilor din Ungaria au devenit figuri importante în România Mare, promovând o viziune a statului național român care va deveni la sfârșitul anilor 1930 mai degrabă exclusivistă decât incluzivă. Dezbaterea noastră examinează unele din problemele complexe ale coexistenței româno-maghiare din perioada interbelică.
Desfășurată sub titlul „Românii și maghiarii în oglinda istoriei comune”, această serie de 11 evenimente adresate publicului larg, organizată de Mathias Corvinus Collegium din Cluj, curatoriată și moderată de istoricul Marius Turda, își propune să abordeze istoria României și a Transilvaniei dintr-o perspectivă comparativă și echilibrată, aducând împreună istorici români și maghiari pentru a analiza, cu rigoare științifică, teme istorice care au generat, de-a lungul timpului, interpretări divergente în cele două istoriografii.
O premieră în spațiul public românesc, această serie prezintă o oportunitate rară de a afla explicații istorice nuanțate și comparative, care pot schimba percepții adânc înrădăcinate, încurajând o cultură a dialogului și a empatiei istorice.
Invitați:
Dr. Sata Kinga-Koretta este lector universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității Babeș-Bolyai, unde predă, în cadrul Departamentului de Științe Politice, teoria politică clasică și modernă, teoria democrației și etica aplicată. A obținut titlul de doctor în istorie la Central European University din Budapesta, iar diploma de M.Phil. în istoria gândirii politice la Universitatea Cambridge. Domeniul său de cercetare îl constituie istoria ideilor maghiare și românești din secolele al XIX-lea și al XX-lea.
Dr. Pálfy Zoltán este lector universitar în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a Universității Babeș–Bolyai. În cadrul Departamentului de Științe Politice susține cursuri de istorie politică a Europei Centrale, istoria minorităților, politici publice comparate și introducere în științele politice. A obținut titlul de doctor în istorie modernă la Central European University din Budapesta. Cercetările sale se concentrează asupra istoriei Europei Centrale și de Sud-Est din secolele XIX–XX, precum și asupra istoriei învățământului superior din regiune, abordată și din perspectivă sociologică.
Dr. Răzvan Pârâianu, lector universitar la Facultatea de Științe și Litere a Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Licențiat în electronică al Institutului Politehnic din București, licențiat în istorie al Universității din București, master în istorie al Universității Central-Europene și doctor în istorie al aceleiași instituții. Cercetările sale se concentrează pe istoria intelectuală și politică modernă și contemporană a României, cu un interes deosebit pentru naționalism, socialismul de stat și mecanismele culturale ale producției ideologice.
Moderator: Dr. Marius Turda, profesor de istoria biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie și membru al Societăţii Regale Britanice a Istoricilor. Domeniile lui de cercetare sunt istoria eugenismului, rasismului şi ideologiile naţionaliste din Europa Centrală și de Sud-Est. A publicat numeroase lucrări pe aceste teme, printre care recenta „În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă”, premiată de revista Observator Cultural în 2025.
Discuția se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.
Data: 19 mai 2026, 18:00
Locul de desfășurare: Centrul MCC din Cluj-Napoca, str. Călărașilor nr. 1 (Hotel Belvedere)
Pentru mai multe informații urmăriți evenimentele noastre de pe Facebook.
HU
Nagy-Romániában: az etnikai együttélés stratégiá
1920 után új korszak kezdődött a románok és magyarok közös erdélyi, bánsági és máramarosi történetében. A magyarok egy része úgy gondolta, átmeneti politikai helyzetről van szó, és a revizionizmust támogatta, míg mások a transzilvanizmust választották kulturális alternatívaként a központosító román nacionalizmussal szemben. Azok közül, akik korábban a magyarországi románok jogaiért harcoltak, többen Nagy-Románia meghatározó alakjaivá váltak, és olyan román nemzetállami víziót képviseltek, amely az 1930-as évek végére inkább kizáróvá, mint befogadóvá vált. Beszélgetésünk ezúttal a két világháború közötti román–magyar együttélés összetett és sokszor ellentmondásos kérdéseit vizsgálja.
A beszélgetés a Mathias Corvinus Collegium 11 alkalomból álló, Románok és magyarok a közös múlt tükrében című sorozatának nyolcadik alkalma. A kezdeményezés szakmai kurátora és moderátora Marius Turda történész. A beszélgetések célja, hogy romániai magyar és román történészek párbeszédére építve, összehasonlító és kiegyensúlyozott nézőpontból vizsgálja Románia, illetve Erdély történelmének vitatott kérdéseit. A meghívott szakértők tudományos alapossággal vizsgálnak olyan történelmi kérdéseket, amelyek a két nemzeti historiográfiában hosszú időn át eltérő értelmezéseket kaptak.
A romániai nyilvánosságban úttörő kezdeményezésként ez a sorozat ritka lehetőséget kínál arra, hogy árnyalt, összehasonlító történeti magyarázatokat ismerjünk meg – olyanokat, amelyek képesek megváltoztatni mélyen rögzült percepciókat, és egyben a párbeszéd és a történelmi empátia kultúráját is erősítik.
Résztvevők:
Dr. Sata Kinga-Koretta a Babeș–Bolyai Tudományegyetem Politika-, Közigazgatás- és Kommunikációtudományi Karának adjunktusa, a Politikatudományi Tanszéken tanít klasszikus és modern politikaelméletet, demokráciaelméletet és alkalmazott etikát. Történelemből doktorált a Közép-Európai Egyetemen (Central European University, Budapest), M.Phil. fokozatát a politikai gondolkodás történetéből a Cambridge-i Egyetemen szerezte. Kutatási területe a magyar és a román eszmetörténet a XIX. és XX. században.
Dr. Pálfy Zoltán a Babeș–Bolyai Tudományegyetem Politika-, Közigazgatás- és Kommunikációtudományi Karának adjunktusa. A Politikatudományi Tanszéken közép-európai politikatörténetet, kisebbségtörténetet, összehasonlító közpolitikát és politikatudományi alapismereteket tanít. Modern kori történelemből doktorált a Közép-Európai Egyetemen (Central European University, Budapest). Kutatási területei: Közép- és Délkelet-Európa a XIX. és XX. században, illetve a térség felsőoktatásának története (nem csak) szociológiai olvasatban.
Dr. Răzvan Pârâianu a Marosvásárhelyi George Emil Palade Orvosi, Gyógyszerészeti, Tudomány- és Technológiai Egyetem Bölcsészettudományi Karának adjunktusa. Mérnöki diplomáját a Bukaresti Műszaki Egyetemen, történelem szakos diplomáját a Bukaresti Egyetemen szerezte, majd a Közép-Európai Egyetemen mesterdiplomát és doktori fokozatot szerzett történelemből. Kutatásai Románia modern és kortárs szellemi, illetve politikatörténetére összpontosítanak, különös tekintettel a nacionalizmusra, az államszocializmusra és az ideológiák kialakulásának kulturális mechanizmusaira.
Moderátor: Dr. Marius Turda orvosbiológia-történeti professzor az Oxford Brookes Egyetemen, valamint a Royal Historical Society tagja. Kutatási területei közé tartozik az eugenika, a rasszizmus, valamint a nacionalista ideológiák története Közép- és Délkelet-Európában. Számos művet publikált ezekben a témákban, többek között: În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă, amelyet 2025-ben díjazott az Observator Cultural folyóirat.
A beszélgetés román nyelven fog zajlani. A belépés ingyenes.
Időpont: 2026. május 19. 18 óra
Helyszín: MCC Kolozsvári Képzési Központ, Huszár (Călărașilor) utca 1. szám (Belvedere Hotel)
A legfrissebb információkért kövesse Facebook-eseményeinket!